Saturday, April 9, 2011

De câte ori, Mareane… (după Mihai Eminescu) « Biblioteca Cititor de Proză

De câte ori, Mareane, mi-aduc de tine-aminte,

O mare de gunoaie mi-apare înainte,

Pe străzi – numai hârtoape – un bec nu luminează,

Doar luna, printre nouri, trimite câte-o rază

Şi peste o grămadă, uitată, de borduri,

Troneaz-o căţelandră intrată în călduri,

Pe când a ei pereche, o javră rapciugoasă,

Alene-i dă târcoale şi-ncearcă s-o miroasă.

Şi îmi mai vin în minte bătrânii stând la coadă

Cu noaptea-n cap, să intre la vreo vangheliadă,

Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi.

………………………………………………………….

Suntem tot mai departe, Mareane, amândoi

Şi, răvăşit de gânduri, tăcut şi închistat,

Îi caut cu privirea pe cei ce te-au votat…

Autor Ilie Bâtcă, Share this: Facebook

No comments:

Post a Comment